Programul nostru

Introducere — Viziunea noastră

„Bună Ziua” nu este un salut. Este felul în care Moldova își întâmpină fiecare dimineață — și felul în care vrem să ne întâmpinăm unii pe alții: cu respect, cu demnitate și cu încredere că ziua de mâine poate fi mai bună.

Platforma Civică „Bună Ziua” a apărut din oameni obișnuiți — medici, profesori, agricultori, antreprenori, tineri întorși acasă — care au obosit să aștepte ca altcineva să le rezolve problemele comunității. Nu suntem o partidă a promisiunilor de la televizor. Suntem o mișcare civică construită de jos în sus, localitate cu localitate, raion cu raion.

Valorile noastre:

  • Demnitatea — fiecare om contează, indiferent de satul sau orașul în care s-a născut.
  • Competența — funcțiile publice se ocupă prin merit, nu prin cumetrie.
  • Transparența — fiecare leu public cheltuit poate fi urmărit de orice cetățean.
  • Comunitatea — deciziile se iau aproape de oameni, nu în birouri îndepărtate.
  • Viitorul acasă — Moldova în care copiii noștri vor să rămână.

Cinci obiective măsurabile până în 2031:

  1. Salariul mediu pe economie — cel puțin 25 000 de lei; niciun tânăr obligat să plece pentru un salariu decent.
  2. Apă potabilă în fiecare localitate și canalizare în cel puțin jumătate dintre ele; drumuri practicabile tot anul.
  3. Medic de familie și școală modernă la cel mult 30 de minute de fiecare casă.
  4. Bugete locale 100% publice și verificate de cetățeni; zero contracte publice fără licitație deschisă.
  5. Suprafața efectiv irigată — triplată; vinul moldovenesc, prezent sub marcă proprie pe piețele lumii.

Cum se citește acest program. Fiecare capitol răspunde la cinci întrebări: care este problema azi, în cifre oficiale; ce facem concret; până când; din ce bani; și cum va ști cetățeanul că am reușit. Dacă un angajament nu poate fi măsurat, nu își are locul aici.

Programul este scris pentru alegerile locale din 2027 și pentru mandatul 2027–2031, în logica Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

Economie și locuri de muncă

Problema azi. Salariul mediu brut a fost de 13 990 de lei în 2024, iar salariul minim — 5 500 de lei de la 1 ianuarie 2025. Economia a crescut cu doar 0,1% în 2024. Țara are 74 590 de întreprinderi, dintre care 99,7% sunt IMM-uri — adică economia reală este făcută din afaceri mici, exact cele mai sufocate de birocrație și credite scumpe. Ocuparea informală rămâne ridicată (17,3% în 2025, după 23% în 2023): aproape fiecare al cincilea salariat lucrează fără protecție socială deplină.

Ce facem:

  1. Platforme industriale și parcuri de afaceri mici în fiecare raion, cu utilități racordate din fonduri de dezvoltare regională — terenul și infrastructura nu trebuie să fie problema investitorului.
  2. Program „Primul loc de muncă”: compensarea parțială a contribuțiilor sociale timp de 12 luni pentru angajatorii care angajează tineri sub 30 de ani în mediul rural.
  3. Fond local de garantare pentru IMM-uri, după modelul fondurilor de garantare existente: garanții publice pentru creditele firmelor care creează cel puțin 5 locuri de muncă.
  4. Ghișeu unic la primărie pentru toate autorizațiile locale, cu termene maxime publicate și tăcere administrativă = aprobare după expirarea termenului.
  5. Formalizarea muncii: campanii de informare + controale țintite în sectoarele cu informalitate mare (construcții, agricultură, comerț).
  6. Achiziții publice locale deschise firmelor din regiune, cu toate contractele publicate integral.

Termene: ghișeul unic și publicarea contractelor — 2027; platformele raionale, cel puțin una funcțională per raion — până în 2029; programul „Primul loc de muncă” — din 2028.

Finanțare: fonduri de dezvoltare regională și programul „Satul European”, bugetul de stat (programe de sprijin IMM), fonduri europene de preaderare, parteneriate public-private pentru platforme.

Rezultat măsurabil până în 2031: salariul mediu — cel puțin 25 000 de lei; ocuparea informală — sub 10%; cel puțin 20 000 de locuri de muncă noi create sau formalizate în afara capitalei.

Agricultură și viticultură

Problema azi. Agricultura rămâne coloana vertebrală a exporturilor, dar lucrează cu tehnologia secolului trecut. Din circa 217 500 ha amenajate formal pentru irigare, se irigă efectiv, după estimări de specialitate, doar 30–40 de mii de hectare — restul infrastructurii s-a degradat. Secetele recurgente taie recoltele an de an. În viticultură, doar România singură a cumpărat vin moldovenesc de circa 45 de milioane de dolari în 2025 — dovada că produsul este cerut; problema este că o mare parte din valoare se pierde prin exportul de materie primă și vin vrac, nu îmbuteliat sub marcă proprie. Fondul național de dezvoltare a agriculturii a avut planificate 1,7 miliarde de lei pentru 2025 — bani care ajung adesea târziu și netransparent.

Ce facem:

  1. Irigații: reabilitarea sistemelor existente pe bazine, cu asociații ale utilizatorilor de apă gestionate transparent; prioritate — sudul țării și bazinele afectate de secetă.
  2. Subvenții la timp: calendar public al plăților, anunțat înainte de sezon; regulile nu se schimbă în timpul anului agricol.
  3. Centre raionale de colectare, sortare, refrigerare și procesare — pentru ca fermierul să vândă produs, nu recoltă la primul preț.
  4. Program „Vinul Moldovei — marcă proprie”: sprijin pentru îmbutelierea și brandingul cramelor mici și mijlocii, promovare comună prin Oficiul Național al Viei și Vinului, rute de turism vitivinicol în fiecare regiune.
  5. Asigurări agricole accesibile împotriva secetei și grindinei, cu primă cofinanțată public.
  6. Procesare în țară: linii mici de conserve, uscătorii, îmbuteliere — sprijinite prin granturi competitive, cu criterii publicate.
  7. Școli profesionale agricole și transfer de tehnologii: picurare, sere, monitorizare prin satelit a umidității solului.

Termene: calendarul public al subvențiilor — din sezonul 2027; primele 10 centre raionale de colectare — până în 2029; programul de irigații, etapizat pe bazine — 2027–2031.

Finanțare: Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, fonduri UE și ale partenerilor de dezvoltare (proiecte de irigații și lanțuri valorice), credite preferențiale garantate public.

Rezultat măsurabil până în 2031: suprafața efectiv irigată — cel puțin 100 000 ha; ponderea vinului îmbuteliat sub marcă proprie în export — majoritară; niciun fermier fără acces la un punct de colectare în propriul raion.

Infrastructură și construcții

Problema azi. Rețeaua de drumuri naționale are 5 993 km, iar drumurile locale — de departe cele mai proaste — sunt cele pe care oamenii merg zilnic. Fondul Rutier a avut în 2025 circa 2,59 miliarde de lei, executați în proporție de 96,7% — banii se cheltuiesc, dar fără priorități publice stabile, calitatea rămâne loterie. Doar puțin peste 69% dintre localități au sistem public de alimentare cu apă, iar canalizare publică — doar circa 11% dintre localități. Sate întregi depind încă de fântâni și de iluminat public parțial.

Ce facem:

  1. Planuri publice de drumuri pe 4 ani în fiecare raion și localitate: priorități stabilite după trafic, acces la școală și medic și starea reală a drumului — publicate și neschimbate după criterii politice.
  2. Apă și canalizare: extinderea rețelelor cu prioritate pentru localitățile fără sistem public; stații de tratare dimensionate realist, întreținute prin operatori regionali.
  3. Iluminat public integral cu LED în toate localitățile: siguranță și facturi mai mici pentru primării.
  4. Standarde de calitate și garanție de minimum 5 ani pentru lucrările rutiere locale; recepția — cu reprezentanți ai comunității; panou obligatoriu cu costul, termenul și executantul la fiecare șantier public.
  5. Transport public local previzibil: rute subvenționate transparent între sate și centrele raionale, corelate cu orele de școală și de muncă.
  6. Reabilitarea energetică a clădirilor publice: școli, grădinițe, puncte medicale, case de cultură.

Termene: planurile publice de drumuri — primele 100 de zile ale mandatului; iluminat LED integral — până în 2029; apă publică în fiecare localitate — până în 2031.

Finanțare: Fondul Rutier (cu componenta de drumuri locale), programul „Satul European”, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, fonduri UE, credite ale partenerilor de dezvoltare pentru apă și canalizare.

Rezultat măsurabil până în 2031: apă publică în 100% dintre localități și canalizare în cel puțin 50%; fiecare lucrare publică — cu garanție și panou informativ; timpul de parcurs sat–centru raional, redus vizibil pe rutele incluse în plan.

Sănătate

Problema azi. Speranța de viață este de 71,9 ani (2023) — printre cele mai mici din Europa. Mortalitatea infantilă a fost de 11,8‰ în 2024. Cheltuielile publice pentru sănătate sunt de circa 4,1% din PIB (2023), iar plățile directe ale pacienților ajung la circa 43% din cheltuielile totale — adică boala rămâne un risc financiar pentru familie. Satele pierd medici de familie, iar prevenția este veriga slabă: oamenii ajung la medic târziu, când tratamentul e scump și șansele mici.

Ce facem:

  1. Medic de familie garantat: pachet real de stimulente pentru medicii din mediul rural — locuință de serviciu, spor salarial plătit la timp, cabinet echipat, asistent medical asigurat.
  2. Prevenție sistematică: programe gratuite de screening (tensiune arterială, diabet, cancer de col uterin și colorectal) în fiecare raion, cu caravane medicale pentru satele izolate; ținta strategică națională — reducerea mortalității prin boli netransmisibile cu 30% până în 2030 — o preluăm ca indicator local.
  3. Puncte medicale modernizate și farmacii sociale în localitățile fără servicii permanente; farmacii mobile pentru satele izolate.
  4. Urgență mai rapidă: echipamente și ambulanțe pentru punctele raionale, cu timpii de intervenție publicați anual, pe raioane.
  5. Sănătatea mamei și copilului: controale gratuite complete, sprijin pentru maternitățile raionale.
  6. Sănătate mintală: psihologi în școli și servicii comunitare, fără stigmă și fără cozi de luni de zile.
  7. Dosar medical electronic accesibil pacientului; programări online la medicul de familie și la specialiștii raionali.

Termene: pachetul de stimulente pentru medici rurali — 2027–2028; screening organizat în toate raioanele — din 2028; publicarea timpilor de intervenție — anual, din 2028.

Finanțare: Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (circa 19 miliarde de lei anual), bugetul de stat, proiecte ale partenerilor de dezvoltare pentru infrastructura medicală, bugete locale pentru locuințele de serviciu.

Rezultat măsurabil până în 2031: niciun cetățean la mai mult de 30 de minute de asistența de urgență; fiecare localitate — cu medic de familie sau punct medical funcțional; ponderea plăților directe ale pacienților — în scădere constantă, publicată anual.

Educație

Problema azi. În anul de studii 2024/25, Moldova avea 1 185 de școli și 335 067 de elevi — o rețea construită pentru o populație mult mai mare, cu clădiri scumpe de întreținut și, adesea, clase aproape goale în sate și supraaglomerate în orașe. Rezultatele PISA 2022 — 414 puncte la matematică, 417 la lectură, 411 la științe — sunt mult sub media europeană: copiii noștri învață mai puțin decât colegii lor din regiune. În grădinițe (1 469 de instituții, 127,2 mii de copii) revin 72 de copii la 100 de locuri — dar locurile lipsesc exact acolo unde sunt familii tinere. Profesorii îmbătrânesc, iar tinerii nu vin în sistem la salariile actuale.

Ce facem:

  1. Nicio optimizare de școală fără alternativă reală: transport școlar sigur și gratuit, drum verificat și timp maxim de navetă pentru copii, stabilit public.
  2. Profesori: salarii competitive raportate la salariul mediu pe economie, locuințe de serviciu pentru tinerii din mediul rural, formare continuă plătită și legată de practică.
  3. Infrastructură: reparație și încălzire eficientă, laboratoare, biblioteci, internet rapid — cu priorități publicate per raion.
  4. Mese calde gratuite în învățământul primar.
  5. Grădinițe: extinderea capacității acolo unde există liste de așteptare; program prelungit corelat cu programul de muncă al părinților.
  6. Învățământ profesional dual cu angajatorii locali: agricultură modernă, construcții, IT, servicii — cu practică plătită și angajare după absolvire.
  7. Programe „după școală” în fiecare localitate mare: sport, robotică, limbi străine, arte.
  8. Burse locale pentru performanță și pentru meseriile deficitare în regiune.

Termene: transport școlar garantat — din anul de studii 2027/28; mese calde în primar — 2028; planul de infrastructură școlară per raion — primele 100 de zile.

Finanțare: bugetul de stat (ponderea educației — spre reperul de 8% din buget asumat în programele europene), bugete locale, fonduri UE pentru infrastructură și digitalizare, parteneriate cu angajatorii pentru învățământul dual.

Rezultat măsurabil până în 2031: rezultate PISA în creștere la fiecare ciclu de testare; deficit de profesori redus în fiecare raion; zero localități cu listă de așteptare la grădiniță mai mare de un an.

Protecție socială, familie și demografie

Problema azi. Recensământul din 2024 a numărat 2 409 207 locuitori. În 2025 s-au născut 22 108 copii și au decedat 32 074 de persoane — țara se micșorează chiar și fără emigrare. Pensia medie era de 3 835,86 lei la 1 ianuarie 2025 — sub jumătate din salariul mediu. Transferurile diasporei susțin consumul (circa 10,4% din PIB în trimestrul I 2025), dar nu pot înlocui o economie și o protecție socială funcționale.

Ce facem:

  1. Pensii și alocații previzibile: indexare după reguli clare, anunțate din timp; nicio „reformă” de peste noapte.
  2. Servicii sociale comunitare reale: asistenți sociali și personali plătiți la timp, cantine sociale, centre de zi pentru vârstnici și copii, îngrijire la domiciliu pentru vârstnicii singuri.
  3. Familii tinere: indemnizații corecte, acces garantat la grădiniță, programe locale de locuințe pentru specialiștii tineri (medici, profesori, ingineri) care aleg localitatea.
  4. Accesibilitate: rampe, transport adaptat, angajare sprijinită pentru persoanele cu dizabilități; audit public al accesibilității clădirilor publice.
  5. Reintegrarea celor întorși: recunoașterea experienței de muncă din străinătate, ghișeu unic de consiliere, sprijin pentru afaceri mici.
  6. Zero toleranță pentru violența domestică: adăposturi și linii de sprijin funcționale în fiecare regiune, protocoale clare poliție–asistență socială.

Termene: auditul accesibilității și harta serviciilor sociale pe localități — 2027; centre de zi în fiecare raion — până în 2029; programele de locuințe pentru specialiști — din 2028.

Finanțare: Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, bugete locale, fonduri europene și ale partenerilor pentru infrastructura socială, programe de reintegrare a diasporei.

Rezultat măsurabil până în 2031: niciun vârstnic singur fără asistent social desemnat; timp de așteptare la serviciile sociale esențiale — publicat și redus anual; programe de locuințe active în fiecare raion.

Regiuni și administrație locală

Problema azi. Moldova are peste 800 de localități și sute de primării mici, multe cu bugete din care abia se plătesc salariile aparatului. Cheltuielile bugetelor locale au fost de circa 32,06 miliarde de lei în 2025, dar autonomia financiară reală rămâne slabă: primăriile depind de transferuri și de programe naționale competitive. Programul „Satul European” a arătat că mecanismul funcționează — 612 proiecte și 2,797 miliarde de lei în ediția 2024 — dar accesul depinde prea mult de capacitatea primăriei de a scrie proiecte, nu de nevoile reale.

Ce facem:

  1. Descentralizare cu bani, nu doar cu competențe: nicio sarcină nouă pentru primării fără sursa de finanțare indicată în lege.
  2. Suport de proiectare: echipe raionale de scriere și administrare a proiectelor externe, la dispoziția primăriilor mici — ca nevoia, nu talentul birocratic, să decidă finanțarea.
  3. Bugete 100% transparente: buget, achiziții, contracte și rapoarte de execuție — online, în format citeț, pe fiecare primărie; ședințele consiliilor — transmise public.
  4. Cooperare intercomunală pentru apă, deșeuri și transport: servicii comune, costuri mai mici.
  5. Criterii transparente de repartizare a investițiilor naționale: nevoi măsurabile (populație, distanțe, stare a infrastructurii), publicate înainte de concursuri.
  6. Servicii publice digitale + ghișeu fizic păstrat: nimeni exclus pentru că nu are internet.
  7. Praguri minime de servicii garantate pentru satele mici: medic, școală/transport școlar, apă, iluminat — indiferent de numărul de locuitori.

Termene: echipele raionale de proiecte — 2027; bugete online în format citeț — 2028; criteriile publice de investiții — din ciclul bugetar 2028.

Finanțare: Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, „Satul European” și succesorii săi, fonduri UE pentru administrație locală, bugete locale.

Rezultat măsurabil până în 2031: fiecare primărie — cu buget și achiziții publicate integral; cota proiectelor externe câștigate de primăriile mici — în creștere anuală; servicii minime garantate funcționale în fiecare localitate.

Justiție și anticorupție

Problema azi. Încrederea cetățenilor în justiție rămâne printre cele mai joase dintre instituții, procesele durează ani, iar la nivel local corupția mică — autorizații, terenuri, achiziții — este cea pe care omul o întâlnește zilnic. Reforma națională a justiției avansează greu; dar primăria este locul unde integritatea se poate demonstra imediat, fără să așteptăm Chișinăul.

Ce facem:

  1. Transparență totală locală: ședințe de consiliu transmise și arhivate public, voturi nominale publicate, declarații de avere și interese ale aleșilor locali — ușor de găsit, nu ascunse în PDF-uri scanate.
  2. Achiziții 100% electronice, cu contractul și anexele publicate integral; praguri interne mai stricte decât legea pentru achizițiile directe.
  3. Conflicte de interese: registru public local; sancțiune politică imediată — retragerea sprijinului și a funcției pentru aleșii „Bună Ziua” prinși cu conflicte nedeclarate.
  4. Protecția avertizorilor de integritate în instituțiile locale.
  5. Acces la justiție: puncte de asistență juridică gratuită în centrele raionale pentru persoanele vulnerabile; informare publică despre termene și căi de atac.
  6. Educație de integritate în școli și campanii locale: corupția mică este tot corupție.
  7. Audit public anual al primăriei, cu prezentarea rezultatelor în fața comunității și plan de remediere cu termene.

Termene: pachetul de transparență locală — primele 100 de zile în fiecare primărie „Bună Ziua”; primul audit public — în primul an de mandat.

Finanțare: bugete locale (costuri minime — transparența e ieftină), programe UE și ale partenerilor pentru integritate și asistență juridică.

Rezultat măsurabil până în 2031: 100% dintre achizițiile primăriilor „Bună Ziua” — electronice și publicate; fiecare ales local — cu declarația publică la zi; timpul mediu de soluționare a petițiilor — publicat și redus anual.

Începem cu noi înșine: candidații „Bună Ziua” își publică averea și veniturile înainte de alegeri, nu după.

Energie și mediu

Problema azi. Moldova își importă cea mai mare parte a energiei; în trimestrul IV 2025, 62,7% din achizițiile de electricitate au fost import din România, iar producția regenerabilă internă — 15,3% din achiziții. Capacitatea instalată regenerabilă a ajuns la circa 858,5 MW (2025: 605,59 MW solar și 229,02 MW eolian, date ANRE) — progres real, dar clădirile neizolate risipesc în continuare cea mai ieftină energie: cea neconsumată. La mediu: gunoiști neautorizate, râuri poluate și păduri puține pentru o țară agrară expusă secetei.

Ce facem:

  1. Eficiență energetică mai întâi: izolarea clădirilor publice (școli, spitale, primării) și programe de cofinanțare pentru gospodării, cu prioritate pentru cele vulnerabile.
  2. Energie locală: panouri solare pe clădirile publice; comunități energetice locale, în care cetățenii și primăria produc și consumă împreună.
  3. Siguranță energetică: diversificarea furnizorilor și interconectarea deplină cu piața europeană — niciun furnizor unic nu trebuie să poată șantaja țara.
  4. Apă curată: stații de epurare funcționale (nu doar construite), protecția fântânilor și a râurilor, sancțiuni reale pentru poluatori.
  5. Deșeuri: colectare selectivă etapizată, platforme comunale, lichidarea gunoiștilor neautorizate cu termene publice per localitate.
  6. Împădurire: perdele forestiere de protecție a câmpurilor și spații verzi în fiecare localitate.
  7. Adaptare climatică: planuri locale pentru secetă și inundații, bazine de retenție, alerte timpurii.

Termene: audit energetic al clădirilor publice — 2027; primele comunități energetice — 2028; planul de lichidare a gunoiștilor neautorizate — 2027, execuție până în 2030.

Finanțare: Fondul pentru Eficiență Energetică, programe UE și ale partenerilor de dezvoltare (infrastructură energetică și de mediu), bugete locale, mecanisme de tip ESCO pentru clădiri publice.

Rezultat măsurabil până în 2031: facturile de energie ale clădirilor publice — reduse cu cel puțin o treime în localitățile din program; ponderea regenerabilelor interne — în creștere anuală publicată; zero gunoiști neautorizate în localitățile „Bună Ziua”.

Tineret, cultură, sport și diaspora

Problema azi. Circa 135 de mii de tineri de 15–34 de ani — aproximativ un sfert din generația lor — nu învață, nu muncesc și nu urmează nicio formare (date BNS, trimestrul II 2024): NEET este cea mai scumpă problemă socială a țării. Diaspora numără, după estimări internaționale, între circa 864 de mii și peste un milion de cetățeni; transferurile ei — circa o zecime din PIB — țin economia pe linia de plutire, dar fiecare an de inerție transformă plecarea temporară în definitivă. Casele de cultură și infrastructura sportivă din sate se degradează în tăcere.

Ce facem:

  1. NEET → șanse: programe locale de orientare, formare scurtă cu angajatori și stagii plătite; fiecare tânăr NEET identificat primește o ofertă concretă — loc de muncă, curs sau stagiu.
  2. Centre de tineret în fiecare raion: învățare, voluntariat, antreprenoriat, creație — cu program real, nu doar clădire.
  3. Sport de masă: terenuri și săli reparate și deschise gratuit pentru copii; competiții școlare și locale; sprijin pentru sportivii din regiune.
  4. Cultură vie: case de cultură cu agende lunare publice, biblioteci modernizate, ansambluri și meșteri populari sprijiniți; patrimoniu restaurat și folosit (turism, educație), nu doar inventariat.
  5. Diaspora — partener: servicii consulare accesibile, vot respectat, programe „Întoarce-te acasă” cu sprijin concret (locuință, recunoașterea experienței, granturi pentru afaceri), investiții ale diasporei în proiecte locale cu cofinanțare publică.
  6. Voluntariat recunoscut oficial, cu beneficii reale pentru tineri (burse, priorități la programe).

Termene: harta NEET și primele programe raionale — 2027–2028; centre de tineret în toate raioanele — până în 2030; programul „Întoarce-te acasă” — din 2028.

Finanțare: bugete locale și de stat, fonduri UE pentru tineret și cultură, programe ale partenerilor pentru diaspora, sponsorizări private reglementate transparent.

Rezultat măsurabil până în 2031: ponderea NEET — redusă cu cel puțin o treime în raioanele din program; fiecare raion — cu centru de tineret funcțional; numărul familiilor întoarse prin program — publicat anual.

Politică externă, integrare europeană și securitate

Problema azi. Moldova este țară candidată la UE, cu 67% din exporturi orientate deja spre piața europeană (2024) — integrarea nu mai este o direcție declarată, ci realitatea economiei. Alinierea la acquis-ul european a crescut de la 80% la 90% într-un an (2023–2024, date ale Comisiei Europene) — ritmul trebuie menținut la nivel local, unde standardele se aplică sau se pierd. La securitate: bugetul apărării este de circa 0,6% din PIB (2025), cu ținta oficială de 1% spre 2030. Pe malul stâng al Nistrului, 71–83% din exporturile regiunii merg spre UE — argumentul economic al reintegrării pașnice este mai puternic decât orice declarație.

Ce facem:

  1. Integrare europeană practică, la nivel local: primării pregătite să aplice standardele UE (achiziții, mediu, servicii) și să absoarbă fonduri europene — cu echipe de proiecte și formare pentru funcționari.
  2. Vecinătate bună și diplomație economică: promovarea vinului, produselor agricole și serviciilor moldovenești pe piețele externe; parteneriate între localități (înfrățiri) cu rezultate economice, nu doar ceremoniale.
  3. Apărare credibilă în cadrul neutralității constituționale: sprijinim creșterea bugetului apărării spre 1% din PIB până în 2030, armată profesionistă și protecție civilă pregătită — neutralitatea se respectă, dar nu înseamnă neputință.
  4. Securitate la frontieră și ordini publice: poliție comunitară, echipamente moderne, timpi de reacție publicați.
  5. Reintegrare pașnică: măsuri de încredere, servicii și drepturi egale pentru cetățenii de pe ambele maluri, cooperare economică și proiecte comune de infrastructură; niciun pas care să pună în pericol pacea.
  6. Securitate informațională: educație media în școli, comunicare publică promptă și verificabilă la nivel local, combaterea dezinformării fără cenzură.
  7. Pregătire pentru urgențe: planuri locale de protecție civilă, adăposturi și stocuri verificate, exerciții anuale cu populația.

Termene: echipe de absorbție a fondurilor UE în fiecare raion — 2027; planuri locale de protecție civilă verificate — 2028; exerciții anuale — din 2028.

Finanțare: bugetul de stat (apărare și securitate), fonduri UE de preaderare și de cooperare transfrontalieră, programe ale partenerilor pentru protecție civilă.

Rezultat măsurabil până în 2031: fiecare primărie mare — cu cel puțin un proiect european implementat; bugetul apărării — pe traiectoria spre 1% din PIB; planuri de urgență testate anual în fiecare raion.

Suveranitatea nu se declară — se construiește: prin instituții puternice, economie sănătoasă și cetățeni care cred în propria țară.

Primele 100 de zile

După alegerile locale din 2027, echipele „Bună Ziua” din fiecare localitate vor începe cu fapte, nu cu sărbători:

  1. Publicarea integrală a bugetului local, a contractelor în derulare și a datoriilor primăriei.
  2. Audit public al achizițiilor din ultimii doi ani.
  3. Plan public de drumuri, apă și iluminat pentru 4 ani, cu termene și costuri.
  4. Inventarierea clădirilor publice și a necesarului de reparații urgente (școli, puncte medicale, grădinițe) + auditul energetic al acestora.
  5. Program de audiențe săptămânale ale primarului și raport trimestrial către comunitate.
  6. Lansarea ghișeului unic pentru autorizații și certificate, cu termene maxime publicate.
  7. Identificarea primelor proiecte de finanțare externă (UE și parteneri) pentru fiecare localitate și desemnarea responsabilului de proiecte.

Așa începe o zi bună: cu adevărul pe masă și cu munca începută din prima dimineață.